România este o țarã de produse "Second Hand"?

Tinand cont de faptul că orasele, orăselele, comunele, chiar multe dintre sate sunt impânzite de magazine in care se vând in special haine second hand si că:

"O maşină nouă de 2000 de centimetri cubi are un preţ de peste 10.000 de euro, în timp ce la mâna a doua preţul aceluiaşi model scade şi la jumătate.

Dan Vardie, preşedintele juriului Autobest: „Evident că toate maşinile la mâna a doua sunt venite pe nişte căi care, de regulă, nu sunt fiscalizate şi sigur că are un impact în economie.”

În România sunt peste 6,6 milioane de maşini, dar aproape trei sferturi dintre ele au o vechime mai mare de 10 ani.
Ponderea maşinilor mai noi de 2 ani este doar 4%." Efectul importurilor de maşini second hand

putem spune sau putem considera că România este o țară "Second Hand"?

Aspectele prezentate mai sus sunt vizibile si cunoscute atat de romani cat si de catre unii dintre strainii care ne viziteaza tara.

Impactul economic pe termen mediu si cel pe termen lung poate fi unul devastator, ori poate gresesc si impactul economic asupra României si a cetatenilor sai poate fi unul benefic?

Uneori hainele s.h. pot fi de calitate. Trebuie să fi atent însă să nu iei boli.

Apropo de second hand -- am vazut de mai multe ori dimineata, oameni asteptand sa deschida magazinele de haine s.h.
La genul ca erau cozi de 5-6 persoane.

„Din 1990 patrimoniul financiar şi nefinanciar nu a mai fost niciodată evaluat. Nu ştim de ce terenuri dispune statul sau cum capitalizează şi gestionează resursele. Avem obligaţia faţă de instituţiile europene, faţă de Eurostat să raportăm în 2020 indicatorul patrimoniului naţional, iar baza de raportare va fi anul 2017“, a spus Andreea Paul, deputat PNL şi membru în Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, în cadrul emisiunii de business ZF Live. Sursa

Ştirile Pro TV au încercat să arate ce s-a întâmplat cu patrimoniul sindica­telor, după două decenii, printr-o anchetă difuzată în cadrul emisiunii "România, te iubesc!".

Mai precis, la Bancorex şi BNR, UGSR dispunea în 1989 de 4,7 miliar­de de lei (peste 300 de milioane de dolari) şi 2 milioane de dolari. Cărţi, tablouri, chiar şi un vapor. Şi 21.000 de imobile: 55 de case de cultură, 19 cluburi sin­di­cale, 17 case de odihnă şi trata­ment, însemnând nenumărate hoteluri şi vile, zeci de sedii, peste 400 de apartamente, garaje, sute de baze sportive, toate adunate din 1906 încoace.
La aşa avere, şi teama că ea va fi risi­pită a apărut la scurt timp după decembrie '89, iar temerile de atunci s-au dovedit a fi justificate.

Încă din 1990 au început să apară noi sindicate, federaţii, confederaţii, toa­te libere. Şi toate jinduind la câte o bu­căţică din patrimoniu. Încetul cu în­ce­tul, miliardele şi activele UGSR au dis­părut. O primă tentativă de a salva con­turile UGSR a fost făcută la înce­pu­tul anului 1990, când premierul Petre Roman a blocat conturile.
În ciuda faptului că atunci s-a hotă­rât că sindicatele au doar drept de ad­mi­nistrare a bunurilor moştenite, nu şi de vânzare a lor, banii au fost "retraşi" din conturi, locuinţele s-au "vândut", ba­zele sportive şi garajele au fost "re­tro­cedate", iar hotelurile din staţiuni au ajuns la "patroni".

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, recunoaşte că o parte din banii de atunci au dispărut nejustificat, dar nu pare îngrijorat, vorbind cu aceeaşi re­laxare şi despre dispariţia imobilelor, care s-au împărţit după ce "cashul" a dispărut. "Prada a trebuit împărţită la mai multe guri. În 1994, la masa bo­gaţilor au apărut 2 confederaţii sindi­cale noi - BNS şi CSDR care alături de CNSLR Fră­ţia şi Alfa au luat câte ceva din bu­nu­rile imobile ale UGSR. Din nou miş­ca­re dubioasă, având în vedere că, prin le­ge şi prin statutul sindica­te­lor, înstrăi­na­rea acestor bunuri era interzisă. Mai ales că UGSR nu a fost niciodată desfi­in­ţată, aşa cum prevede legislaţia sau prin lege. În România însă se poate."

Apropo de second hand -- am vazut de mai multe ori dimineata, oameni asteptand sa deschida magazinele de haine s.h.
La genul ca erau cozi de 5-6 persoane.

Apropo de second hand -- am vazut de mai multe ori dimineata, oameni asteptand sa deschida magazinele de haine s.h.
La genul ca erau cozi de 5-6 persoane.

Uneori hainele s.h. pot fi de calitate. Trebuie să fi atent însă să nu iei boli.
Fără s.h. am fi fost cam morţi.

    djl sa nu te angajezi niciodata in advertising